miercuri, 29 iunie 2011

*Primul cantat al cocosilor

Mi s-a parut azi ca aud primul cantat al cocosilor.
Azi a fost sfantul Patru… A fost si a lui Pavel, care nu mai stiu ce a mai facut, dar a fost si a lui Patru.

Ca Patru (cica) ar fi portar la Rai (Rai nefiind nici Radio Audizioni Italiana, nici Romanian Assurance International ci: “Prin rai (cer) se înţelege în diferite religii locul în care vine sufletul omului merituos după moarte.” - conform Wikipedia) ma intereseaza prea putin (si nu pentru ca as fi sau n-as fi un pacatos fiindca pentru ce ar putea el sa ma acuze inca nu a sosit vremea, ci) pentru ca - desi nerostita - poarta in veci vina de a se fi dezis de trei ori de Iisus pana ce n-a cantat cocosul de trei ori. 



Fara a-l „cobora” pe „Zeus” la nivelul lui Iisus si fara a-i ridica pe pupinbasisti la nivelul lui Patru, vad in preajma zilei onomastice a portarului de la Rai (nu mai reiau...) o punere in scena de cea mai proasta calitate a noptii arestarii lui Christos, de parca sustinatotii „intelectuali” ai cotarceanului Traian cel Javra Ordinara nu si-ar da seama ca prin dezicere confirma, asa cum cin’se scuza se acuza. 


 Sau?... Poate?... Vom avea si rastignire?

Ar fi pacat. Crucea, cea inventata pentru cei de teapa lui Barabas, a fost sfintita de jertfa lui Christos. 



DEZICATORILOR! 
 Ca sa va credem mergeti pan’ la cap.
 Prin cur.

 „Zeus” iubeste TEAPA.





sâmbătă, 25 iunie 2011

*Ude mereu

Adunate la Targu Mures, pe centura judetelor Harghita si Covasna, curvele - ude mereu de douazeci de ani incoace - au pus de o adunare sindicala sa vada daca e cazul sa fie mai putin ude dar mult mai cinstite si – in loc de „Muie! V-am zis!” - sa paraseasca promiscuitatea perversiunii alaturi de chioru-mputit si sa incerce s-o friga - in trei dar normal – cu social-liberalii. 

Uscate de programul austerizat impus de apucat si invatate la suzeta stearpa a imputitului, majoritatea tarfelor ude mereu decis- au ca-s’ batrane, ca uscaciunea si frecatu-n trei le-ar face „buba”, ca de un an jumate si mai bine au intrat la menopauza (nu le mai vine), ca-s’ ude mereu numai subliguale si peste: in stanga si indreapta laringelui, la amigdale. 

Au fost - totusi putine – ude mereu, satule de apetitul de neam prost al imputitului mojic si derbedeu – decise - ce-au votat „mai bine lipsa decat muie, muie...”. 

Dar..., deh...,la „ude mereu” (ca-i sus sau jos) in sindicat, majoritatea hotaraste – odata luata-n mana – unde e cazul de bagat.      



sâmbătă, 18 iunie 2011

*Apel oamenilor de arme

Politisti si jandarmi, 

iertati-va parintii, soacrele, nevestele, amantele. Nu le mai impuscati. E risipa de gloante. Aveti in cine trage si daca tot vreti sa va sinucideti o puteti face cu concursul SPP-ului in timp ce voi ati face o fapta buna pentru Natia Romana. 


Militari, 

nu va mai bateti departe de casa cu niste unii cu care n-aveti nimic a imparti. Veniti acasa fiindca niste secui vor sa se ”nesupuna civic - mai intai fara arme dar mai apoi...”. Poate, vazandu-va, renunta si ii puteti ajuta si pe politisti si jandarmi sa faca o fapta buna pentru Natia Romana. 

miercuri, 15 iunie 2011

*Tara SEC-cuilor in mijlocul Tarii ROM-muilor

„Tara Secuilor nu este Romania” scriau niste secui analfabeti, care nici n-au habar cum se scrie corect „secui”, pe limba lor. ...Si unde? La Londra – capitala Regatului Unit al Marii Britanii. Ca te pimbi cu funia prin casa unui spanzurat mic si sfrijit ca – sa zicem – Slovacia, mai treaca mearga dar in Regatul Unit? UNIT!, baaaai putoilor! 

...si mai faceti si ca iepurasul cand l-a intrebat lupul „Ce faci mah? Pe cine zici ca-mpusti?” Stiti ce-a zis iepurasul: „E... ce sa fac? Curat pusca si... spun prostii...”  

Pai si eu zic la fel: nu stiu pe unde o fi tara asta a secuilor (prin Ungaria, sau or fi uitat-o prin Mongolia, sau le-o fi cazut de sub cur, pe drum, cand isi regulau nevestele din goana calului s-ajunga-n Pusta cu plozii gata ouati, sau cand - tot de-acolo, de sub cur - rupeau din carnea putrezita, de vanat, pusa la fragezit, ca s-o manance pe drum), ca prin Romania, desi de secui am auzit, de tara secuilor..., nici vorba. 

Nici de Tinut Secuiesc. Am auzit de cozonac secuiesc. Bun! N-am ce zice! E un lucru bun facut de secui dar tinutul in carea stau l-au gasit acolo, gata facut de romani care - mai cu sila, mai cu mila, mai de voie, mai de nevoie – i-au primit sa-si puna vetrele langa ale lor. 

Poate e vorba de Tara SEC-cuilor... 
Da!!! SEC-cuii lui Ceasescu de pe la Anvers si de aiurea si-au facut de vreo trei ani o tara numai alor, de adunatura, de  vopsiti in zeama dovleacului porcesc (mintindu-i ca e de portocala) cu alti vopsiti - de Popa Tokes - in  verdele fascist cu alb tarist si rosu comunist. 

De ASTA am auzit. 
E vorba de Tara SEC-cuilor. 

Va intrebati (oare?) „Cum a fost posibil?”. Pai, simplu! I-au votat ROM-muii. 

Cu ROM-muii si cu SEC-cuii s-or descurca romanii dar nu stiu ce-or face cu secuii. Secuii de rand, care au in Romania tot avutul lor material si sentimental vor intelege ca se afla in Europa (au ajuns deja din indepartata Asie si ACUM sunt AICI) si ca, daca „Tara Secuilor nu e Romania”, atunci, cu atat mai putin, Romania nu e tara secuilor. Numai ca, daca „aia nu, aia nu”, sa nu se trezeasca bozgori, oameni care si-au pierdut tara si care vor trebui sa o ia din loc si sa o caute pe unde cred ei ca au pierdut-o. 

duminică, 12 iunie 2011

*Popescu si Basescu

Strabunicul meu a fost preot. Cand cineva i se adresa ii spunea „parinte” si nu trebuia sa o faca la a II-a plural. Singularul nu era deloc ireverentios pe vremea aceea. Cand vorbeau intre ei, folosind persoana a III-a – desigur, tot singular - ii ziceau „popa Stefan” (Stefan fiind numele sau de botez) ceea ce dovedeste ca vorbeau cu drag de el. 

Inainte sa-i fie incredintata parohia, a trebuit sa se insoare asa ca, atunci cand s-a dus s-o peteasca pe strabunica, i-a spus strastrabunicului ca vrea sa ii popeasca fata, adica s-o faca nevasta de popa. Ce sa vezi, mai intai apropiatii apoi tot satul i-au spus Popescu, adica ala care popeste. 

Bunicu a fost „al lui Popescu” iar cand militia a inceput sa faca buletine romanilor, l-a trecut in acte „Popescu” desi pe strabunicu il chema Vasile. Vasile Stefan. 

Ce-mi veni cu istoria aceasta? Ma tot gandeam cine pe cine si cum s-a apucat in Tara Romaneasca (sau Moldova?) sa „baseasca”? ...Si... CAND? 

Dar n-are rost sa trezesc mortii. Azi nici un daca nu ne poate intoarce in timp nici macar cu un an si sapte luni, d’apoi cu sapte ani si jumatate. 


De anul si ziua si ora si secunda in care strabunul basedintelui de azi (ajuns imperatorus Trai-anus Flatulensis Javris Ordinarius) in care si-a propus sau nu, pe cineva - anume sau aiurea - sa baseasca, nici vorba nu poa’ sa fie. 

...Si totusi... daca... 
Daca ne-am putea intoarce-n timp stiind ce ne asteapta si inainte ca strabunicul basedintelui - neinstare sa gatuie-o basina - sa baseasca pentru prima oara, de-ar fi posibil, n-am ezita carmind spre- alta Karma. Vreti sa stiti cum? Nimic mai simplu: Noi! Noi l-am gatui. 

Din stranepotul celui ce astazi - ma tem ca - nu mai are cum sa fie gatuit, ultimele crampe abdominale itite din circumvolutiunile gandirii sale digestive imputite in care tine pentru noi - la rumegat - flatulente-i idei, ce credeti ca s-au mai... (giciti! cinci litere... Nu!... Da!) basit? 

In ordine inversa, alaltaieri, la primarie, a fost sa cumpere ceva. Cativa. Cat l-a costat? Ia... colo... om vedea.  

Nu mai vrea baie de multime. Nici referendum. Vrea re-mpartire administrativ teritoriala a Romaniei. 
Ne crede prosti. Pretextele sun bla, bla, bla. Motivul: Bulibaseala creeata de asazisa "reorganizare" i-ar permite sa fure „gros” voturile la alegerile locale si-apoi, cu hotii porc-cotalii instalati local, voturile pentru Parlament - redus la unicameral. 

Vazand ca treaba-i oabla cu opozitia - de forma, de neforma - i-a invitat la... consultatii(?), negocieri(?)... pe liderii din USL. Eu cred – de fapt – ca Imperatorul Flatulensis, nu poate sa tinteasca prin televiziuni, direct in urechiusele opuse lui nici o promisiune. 

Ce ar putea promite? Totul din partea lui, nimica de la el. 
Cum isi permite?
Doi ani dintr-un mandat incredintat de noi nu-s de la ma-sa. 
Noi i-am dat cinci si inca cinci in marea noastra naivitate, si el le scoate la miezat in folos propriu. 
Nu mai duce? Sa-i lase si sa se duca! 
Noi i i-am dat si sa-l fereasca Dumnezeu sa-i cerem inapoi ca, odata cu ce-a ramas din ce i-am dat, ii vom cere sa si raspunda (dar nu obraznic; cu obraznicia s-a terminat) de ce a dat el cat a avut mandat. 

Trebuie sa inteleaga (in primul rand el si apoi la fel de gazoasa sa fica) ca drogurile usoare (distilate din fructe, cereale, lactate sau alte alea, infuziilede frunze, ierburi si cotoare) tot halucinogene sunt si sunt - la sanatate - daunatoare. Provoaca dependenta, ceea ce face sa te lipesti - ca marca de scrisoare - de mandat, te face sa te crezi ca esti ceea ce - de fapt - nu esti si te face violent cand te trezesti si vezi ca iluziilor alimentarea s-a terminat. 

Sa te crezi Zeus, sau imperator cand esti un simplu (chiar dublu; oricum nu e de bine) basedinte, tine de balamuc - la propriu - adica de clinica de neuro- psihiatrie. 

Un presedinte (...si faptul ca-l cheama Basescu e doar o chestie de gust electoral specific numai acestui pamant al carui nume incepe cu ROM si n-are nici o legatura cu numele-i) nu e seful statului. El este slujitorul lui mandatat sa-l reprezinte in primul rand in afara tarii. Pentru asta el nu trebuie sa fie doar bine imbracat (pe dinafara) ci si frumos „mobilat” pe dinauntru, si nu mobilat ca un bar sau ca un bordel ci – obligatoriu – ca o biblioteca. Un presedinte care-i zice la carciuma „biblioteca” va fi – fara-ndoiala simpatic si va reusi sa-l pacaleasca pe alegator dar, cum spunea regretatul O.Paler, „ti-e de folos farmecul cca. 15 minute. Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.”, lucrurile folositoare nu se invata in carciuma (fie ea bar) ci in biblioteca. 

Cred ca in tara asta prima materie de educatie in programa scolara – inclusiv anul pregatitor – ar trebui sa fie “Democratia”, evident le nivelul receptorilor, si sa fie predata pana in ultimil an de liceu si scoala profesionala. Daca ai ajuns la facultate si nu stii ce e aia democratie (nu numai ca definitie ci ca mecanism functional de convietuire si conducere a unei societati democratice) esti un rebut social si meriti sa te recicleze un derbedeu betiv, cum se intampla astazi aici in ROMania. 

Auzeam zilele trecute un porc-cotaliu span spunand la o emisiune TV - in care nu se simtea tocmai la largul lui din cauza ca era surprins in ipostaza condamnabila de a manca cu pofta redigerari de ale rumegatorului de la Murfatlar - ca Parlamentul trebuie sa asculte vocea poporului. 

N-am sa va spun ce este Spanul. Cititi „Harap Alb”, o poveste plina de pilde pentru adultii ce nu prea au prins cei sapte ani de-acasa, scrisa de Ion Creanga care a fost la fel de maret invatator pe cat a fost si povestitor. 

Domnului porc-cotaliu Spanu - pana sa se inscrie la un curs de democratie - am sa-i spun eu ca Parlamentul vocea poporului. Conform mecanismului sus amintit, Parlamentul ESTE vocea poporului iar Guvernul Angajatul poporului prin vocea sa, Parlamentul, care ar trebui sa faca ce-i spune angajatorul, prin aceeas voce. 

In fine, daca scriitori si povestitori contemporani basedintelui (si nu-i mai spun numele - chiar daca copii s-au dus de mult la culcare - fiindca m-am spalat deja pe dinti la ora asta), ridicandu-se la nivelul unor Creanga sau Toparceanu cu ale lor „povesti” si „dileme” vor gasi de cuvinta sa zugraveasca artistic (dar doar „pentru adulti”) climatul de totalitarism desfranat creeat de stranepotul lui Basescu acum si aici, in Romania, sper ca realizarile lor sa acopere cu culoare punctele negre, infecte, pe care Trai-anus Flatulensis Javris Ordinarius si haita lui imputita le lasa acum in istoria acestei tari si acestui neam. 

marți, 7 iunie 2011

*Chiar nu inteleg

Pot sa inteleg ca azi, undeva, un sef da afara un salariat. Azi. 
Maine mai da unul. Unul. 
Pot sa inteleg ca acolo unde trebuie sa plece doi, seful are in spate alt sef. 
Ar trebui si salariatii sa aiba in spate sindicatul si legea, dar si seful sa aiba in spate politia si legea daca cei concediati se fac vinovati de vreo ilegalitate. Nici un sef zdravan la cap nu va face concedieri in masa nesustinut de patron, lege si organe de ordine. 

Chestia cu darea afara a 8, 10, 13 mii de politisti nu o inteleg, din mai multe puncte de vedere: 

Intai ca nu inteleg cum, o mana de indivizi mizerabili ministeriabili pot da afara deodata 13.000 de politisti, cand le-ar fi foarte usor celor 13.000 de politisti sa-i dea afara pe cei cativa mizerabili, mai ales ca politistii sunt inca inarmati. 

Pe urma, nu inteleg cum aceasta faradelege este sustinuta tacit de mediul de afaceri (privat). Este oare atat de convins acest mediu ca fara politie ii va merge mai bine? Considera oare ca simplul cod al muncii il va apara de revoltele ce vor fi provocate de acelas cod? 

Pana acum n-au avut sindicate dar de acum incolo si le vor dori, ca sa aiba cu cine sta de vorba pe o singura voce, numai ca – in conditiile impuse de cod si de slaba reactie a politiei – va inflori haiducia. 
Nu m-as mira daca viitorii haiduci nu vor fi actuali politisti dati afara, oameni – si cu ceva experienta – de arme. 


Ar mai fi ca, ministeriabilii s-ar putea apara - fiind putini - chemand in ajutor Constitutia, Legea, Codurile, Ordonantele de Urgenta, pe Dracu, pe Lacu siii.... Politia. 
Care politie? 



Dar ramane ceea ce „Chiar nu inteleg”, din prima, la crud, la prima vedere, la o logica simpla: 
„Cum pot sa-i dea afara aia putini pe ailalti – multi – si nu invers?”. 

Niste idioti... Nu spun cine. Urma scapa turma.

duminică, 5 iunie 2011

*Cu mirii la Budă

Sambata, 4 Iunie, a.c., Emil Boc & co. (de la consoarta) trebuiau sa ii nenoroceasca – dandu-le, ca si noua, senzatia ca ii fericeste - pe tinerii Marius si Mirela. 

Tinerii au luat insa plasa. Nu ca n-ar fi meritat… El a luat-o-n Buza iar ea a luat-o-n Mitra. 

Speriat ca a aflat presa si ca il va lua la intrebari cum isi permite sa foloseasca in scopuri personale Palatul Snagov, autoturismele guvernamentale si alte sume de bani mai putin la vedere din taierile de pensii salarii s.a., le-a spus ca e nevoit sa ii paseze familiei Budă. 

Povestea asta mi-a adus aminte de una mai veche, la fel de alegorica. 

Cica, in tren, intr-un compartiment, se aflau un bursuc si-un iepure. Iepurele tremura de nu nimereai sa il impusti. 
- Ce-ai ba de tremuri asa? Il intreaba bursucul. 
- N-am. N-am bilet si vine controlul. 
- Auzi, ba? Daca te porti frumos, te scap eu. 
- Vai! Am sa te las sa fii, toata viata, seful meu. 

Ok. 
Cand apare controlorul, bursucul il ia c-o mana pe iepure, de urechi, si-l scoate pe geam iar cu cealalta scoate biletul personal si il intinde controlorului.
Acesta, cu ton politicos dar ferm, vrand sa vada de ce tine bursucul mana scoasa pe geam, ii spune: 
- Va rog, cu mana cealalta.
- Cu cel mai firesc aer din lume, bursucul isi retrage mana – goala – de pe fereastra, apuca biletul din mana in care il tinea deja si il intinde controlorului.
- Poftiti! 

 Morala acestei povestiri e de natura sa opreasca orice alt comentariu: "Te tine si seful in brate atat cat poate". 


Oare ce m-a facut sa ma duc cu gandul la aceasta poveste? Asemanari? Ce asemanari? Ia sa vedem!:

- Bursucul… Bocciu… Cam seamana… Se potriveste…

- Iepurele… Buzila Urechila. 

- Controlul? Presa. Mai este vreo-ndoiala? 

- …Si Buda? Dincolo de geam, de usa… Nu stiti? Ia ziceti: cand va doare burta - ca-i sparc sau bas – nu ziceti ca iesiti afara? Buda e Budă, ce dracu'.